Reper al școlii medicale clujene, profesorul Sorin Nicu Blaga va intra în istoria medicinei nu doar ca medic, ci și prin modul în care și-a structurat viaţa.
Obligați la recluziune, ajungem să tânjim după cele mai banale activități de până mai ieri, precum o simplă plimbare prin cartier în căutare de pomi înfloriți.
Personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19 are, pe lângă provocările obișnuite, acum exacerbate, cum ar fi lipsa materialelor sau personalul insuficient, și provocări specifice pandemiei.
Vernisată la final de Făurar la Institutul Italian din București, expoziția de pictură a arhitectului napolitan Ludovico Maria Fusco, intitulată „Luoghi della memoria” (Locuri ale memoriei), poate fi interpretată, în lumina evenimentelor ulterioare, ca o invitație premonitorie la introspecție și la aflarea unui sprijin, în vremuri de restriște, în amintirile experiențelor plăcute pe care viața ni le-a oferit în trecut.
Nu vi se pare ciudat că societatea acceptă ca un condamnat la moarte să aibă o ultimă dorință dar în spitalul modern nimănui nu pare să-i pese de ultimele dorințe ale unui muribund?
Criza compasiunii la care asistăm în medicină și în sănătate este, în mod cert, globală. Diferitele izbucniri pline de cinism din presa românească nu sunt specifice doar sistemului mioritic de sănătate.
„Personalul spitalului nostru este alături de familia aflată în suferință în urma decesului doamnei de 70 de ani, consumat astăzi în UPU.” Aceste cuvinte și altele lipsesc din comunicatul de presă al Spitalului Județean de Urgență Constanța.
Iubitorii artelor decorative și ai culturii maghiare pot vizita, până la 10 februarie 2020, la Institutul Balassi din București, expoziția itinerantă de ceramică „Zsolnay World Tour”.
Aceasta este o recenzie a cărții lui Robin Youngson, Time to Care – How to Love Your patients and Your Job.
Luna ianuarie poate fi un bun prilej de popas la Muzeul Național de Artă al României, pentru a descoperi câteva dintre expozițiile deschise aici până în 2 februarie.
Planificați să acționați cu compasiune, înțelegând suferința celuilalt, dar având în vedere rezultatul dorit și așteptat de persoana respectivă.
Există cercetări extinse asupra rolului compasiunii în îngrijirea sănătății atât în beneficiul pacienților, cât și a personalului medical.
Oricine este educat în spiritul frumosului și posedă un anumit gen de sensibilitate poate desprinde un cadru dintr-o mulțime să îl transforme într-o lucrare de artă.
În cadrul unui eveniment organizat pentru medici de familie am susţinut un workshop intitulat „Reînsufleţirea scopului”, scopul fiind acela de a oferi îngrijire cu compasiune în beneficiul pacientului, dar și al medicului.
Mă întreb adesea cum ar arăta personajul iluminat și salvator de neam românesc, dacă ar fi să ne imaginăm unul. Cum ar gândi el? Ce ar putea face pe acest pământ încât să atingă coarda sensibilă a fiecărui român sau măcar a unei majorităţi copleșitoare?
Avantajele chirurgiei robotice în urologie, cum ar fi recuperarea postoperatorie și redobândirea funcţiilor sexuale, sunt bine cunoscute pe plan mondial.
La noi nu există cultura identificării și raportării reacţiilor adverse.
Am fost recent să văd cum arată un astfel de eveniment, la un spital din provincie care s-a relocat într-un spaţiu generos reamenajat, aflat la marginea orașului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe